Continuare la articolul din 24.10.08.

Am ghinioane, peste ghinioane la postarea acestui articol, dar nu renunţ, aşa cum am făcut toată viaţa! Perseverând am reuşit până acum şi de aceea vă sfătuiesc să faceţi la fel.
În articolul din 24.10.08 promiteam continuarea, ceea ce fac acum şi voi posta documentul semnat de dl. Prof. univ. dr. N. Teleki, la care am făcut referiri în acel articol.
Acum sper sa nu intervina nimic si sa pot continua cele incepute in articolul din 24 trecut.
Sa reiau, analizand legea si prevederile ei (288)
La art.6 aliniatul (2) se arata ca: „Cunostiintele generale permit abordarile stiintifice ale domeniului de specialitate, care sa asigure intelegerea, inovarea si crearea de cunostiinte noi, precum si comunicarea efectiva orala si scrisa in domeniul de specialitate si in contexte culturale diverse, iar la aliniatul (3) se detaliaza ca prin cunostiintele de specialitate se intelege: I. procesele de cunoastere, II. reproducere si III. intelegere, specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale s.a.m.d.
La acelasi articol – aliniatul(4) referirea la „cunostiintele generale” precizeaza ca ele cuprind = culegerea,analiza si interpretarea de date si informatii din p.d.v. calitativ si cantitativ, din diverse surse etc. pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete; detalirea continua cu referiri la utilizarea de tehnologii de comunicare scrisa si orala, utilizarea tehnologiilor informatice, asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare, conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
Aliniatul (5) acelasi articol, arata ca abilitatile cognitive specifice presupun:
· Aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentaladin domeniu de studiu,pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;
· Capacitatea de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;
· Analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si a demonstra solutiile alese;
· Capacitatea de a evalua problemele complexe si de a comunica in mod demonstrativ rezultatele evaluarii proprii;
· Initiativa in analiza si rezolvarea de probleme.
La aliniatul (6) referirile la competentele de specialitate scot in evidenta faptul ca acestea se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Detalierea prezentata mai sus, in extras din „Legea 288”, la o analiza atenta si competenta, conduce la constatarea ca „vorba lunga” este justificata de dorinta autorilor de a-si sustine „slabiciunile” continutului ca si lipsa de coeziune a articolelor, punctelor si aliniatelor documentului. Si ca totdeauna „fuga de responsabilitate” este incheiata cu eternul „se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu”, cand se puteau limita paramentrii in care sa se incadreze domeniile (practice, teoretice, de cercetare, etc) cu atat mai mult cu cat acestea sunt doar cateva, care au si fost (dupa cum se poate vedea in articolele anterioare) dirijate.
Articolul 7 care incheie al doilea Capitol, este formulat in aceeasi nota, folosindu-se de „autonomia universitatilor”, care exista doar acolo unde poate fi „speculata” pentru a inlocui (suplini) lipsurile si incapacitatile forurilor responsabile (finantare, specializari, etc). Rezultatul se evidentiaza prin prevederea referitoare la organizarea studiilor de masterat care daca nu sunt conditiile legale unui domeniu, absolventii pot opta – in conditiile stabilite de universitati – pentru studii de masterat organizate in alte domenii.
ADICA: „o scotem noi cumva”! Legea trebuie sa fie clara si explicita> Daca studiilor de licenta (ciclul I) trebuie sa le urmeze studiile de masterat (ciclul II), cum se poate ca in acelasi timp sa nu se organizeze masterat decat la alte domenii?! Explicatii exista, dar imi este jena sa le mai aduc in fata dvs., deoarece am convingerea ca le stiti sau macar le intuiti!
Continuand in aceeasi idee CAPITOLUL III amalgameaza conditiile studiilor de masterat: durata (variabila), numar de credite conditionate de durata, apare si o noutate: oferta de studii comasate – ciclul I si II – la invatamantul de zi, durata fiind de 5-6 ani, diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master! Aceasta situatie m-a facut sa-mi aduc aminte de povestea cu „Pacala” cand a trebuit sa faca un podet cu o „calcatura moale si una tare” si sunt convins ca stiti solutia gasita de legendarul „erou”! Trecand la analiza articolelor din acest capitol III, vom gasi alte minunatii!
La articolul 9 se specifica obligativitatea acestora ca baza de pregatire pentru studiile doctorale, adaugandu-se precizarea ca masteratul efectuat in alte domenii, asigura obtinerea de competenmte complementare.
La aliniatul (4) a articolului, se mai adauga specificatia ca masteratul se poate organiza si cu frecventa redusa sau la distanta, durata acestora fiind reglementata prin hotarare a Guvernului. Toate bune si frumoase, dar se naste intrebarea: „De ce prin hotarare de Guvern,cand toate cele stipulate in prezenta lege sunt facute prin lege” Nu este emanatia guvernului si prezenta lege? Mai este in acest caz nevoie de inca o H.G.? Hotarari la hotarari si deasupra alte hotarari! Asta da birocratie si chiar in spiritul autonomiei univesitere, nu?” Uimeste atata seriozitate si grija pentru dirijism!!!!!!
Articolul 10 reitereaza ce reprezinta „cunostiintele generale, cele de specialitate, competentele generale, abilitatile cognitive specifice, competentele de specialitate,s.a.m.d., dandu-li-se directionarea „pentru masterat”!
Pentru ca art. 11 sa revina la „ideea autonomiei institutiilor de invatamant superior in ceea ce priveste raspunderea pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializari si programe de studii corespunzatoare” la care s-au mai facut referiri in textul legii. Dar cum orice este posibil, referirea la finantarea locurilor pentru masterat subliniaza ca acestea nu pot depasi 50% din totalul absolventilor cu diploma de licenta.
Capitolul IV cu cele 3 articole (12,13 si 14) face referire la studiile ciclului III – docoratul, repetandu-se iar toate cele pe care le-am intalnit la „licenta” si „masterat”(cunostiinte si competente generale si de specialitate, abilitati cognitive, etc).Toate aceste reglementari ale studiilor universitare de doctorat se elaboreaza de MEC si se supun aprobarii- ghiciti cui – Guvernului. In urma cu cca 20 de ani ele erau aprobate sau avizate de „A.D.I.” Pacat ca moartea ne-a lasat fara!
Urmeaza sa fac referiri la prevederile legii privind corelarea sistemului de invatamant din Romania cu sistemele europene de invatamant. Dar asta in articolul viitor. Pana atunci va doresc lectura placuta si succese continue. Prof. U. D. Motet



.