Apreciere pentru cei implicati!

Din nou, ca totdeauna, familia Pasztay (Bobo, Andreea si Zoli), s-a dovedit a fi preocupati si implicati in profesia pe care au imbratisat-o! Comentariile initiale la Articolul "De Ce?" si cele de raspuns la articolul ultim, o dovedesc, alaturi de informatiile pe care ni le aduc la cunostiinta, privind preocuparile actuale, la care au trasmis tuturor colegilor urarile traditionale de Sarbatori, incheiate cu "La multi ani", urare pe care o intoarcem inmiit!
Bobo a fost prezenta in foarte multe ocazii - profesionale - sprijinind cursurile de master la facultatea de profil de la Bacau, asa dupa cum -personal - am facut-o la Oradea cu multi ani in urma. Asa se leaga amicitii si colaborarile intre profesionisti!
Dragii mei! Va bucurati in continuare de aprecierile mele si orice consideratie am facut, o fac si o voi face este in spiritul propasirii kinetoterapiei romanesti, incercand sa pozitivez chiar si cele mai greu intelese momente din evolutia continua a profesiei noastre. Va astept tot timpul cu ideile si sugestiile voastre, chiar daca azi sunt doar pensionar, ceea ce nu inseamna ca m-am rupt de activitate cum o fac unii care sunt inca in activitate. Va aduc la cunostiinta ca dupa pensionare, am hotarat sa scriu, pentru a impartasi din experienta a 55 de ani de activitate si am scris si publicat in colaborare sau singur mai multe carti, dintre care unele au fost solicitate in strainatate. Daca nu stiti care sunt acestea, va rog sa-mi aduceti la cunostiinta si va voi trimite atat titlurile, cat si sumarul, iar cu prima ocazie voi face sa va parvina si cartile publicate. Asigurandu-va da toata consideratia mea, raman sa va astept in continuare cu opiniile voastre in legatura cu articolele postate pe blog si nu numai. Raman acelasi prof. (pensionar acum!) Dumitru Motet.